TIAMAT - Wildhoney

Cum ar fi sunat Pink Floyd daca ar fi cantat metal

E greu sa vorbesti, dar sa si scrii, despre un album care a facut istorie, reprezinta un punct de referinta in istoria rockului. Poti spune ca a redefinit notiunea de metal atmosferic, ca marcat noi repere in abordarea unui stil care isi cauta o identitate la vremea lui, ca a influentat multe trupe si a inspirat zeci de artisti.

Dupa un album - Clouds - in care se observa vizibil progresul trupei de la death-metalul anilor 90 la ceea ce va avea sa devina Tiamat, Johan Edlund isi concediaza colegii de trupa si incepe lucrul la Wildhoney. Un Wildhoney care va soca fanii Tiamat, va sparge bariere si va impune Tiamat ca una din trupele de referinta ale genului. Un Wildhoney in care apar elemente noi, ambientale, sintetizatoarele si clapele jucand un rol determinant, reminiscente death-metal prin vocea lui Edlund care se impletesc cu soaptele si caldura vocii clean tot marca Edlund. Personal am regasit o atmosfera bacoviana apasatoare presarata pe alocuri cu raze de soare care mangaie dulce/trist un camp de flori. E un album care te face sa inchizi ochii sa visezi, sa suspini, sa plangi, intr-un cuvant sa SIMTI.

10 mici capodopere fac din Wildoney un album care nu ar trebui sa lipseasca din colectia oricarui rocker care se respecta. Nu pot sa remarc anumite melodii. Toate au ceva special, ceva deosebit, ceva de spus. Chiar si Kaleidoscope, intr-un minut spune mai mult decat albume intregi. Whatever That Hurts, The Ar mustesc metal pe cand Do You Dream Of Me? abunda in melancolie si reverie, Gaia – imn al naturii pline de viata, sunete abisale la 25th Floor, o calatorie astronomica in Planets, un adevarat recital de “lumina” pe A Pocket Size Sun, viziuni alegorice in Visionaire si nu in ultimul rand Wildhoney, un intro care parca ne invita la descoperirea lumii ce se afla “in spatele” acestui album.

Stilistic abordand albumul cum am mentionat si mai sus , am observat o puternica influneta Pink Floyd combinata cu elemente metal, o tehnica remarcabila, un album lucrat atent, iar daca dumnezeu sta in detalii atunci Edlund este un dumnezeu pentru acest album. Fiecare secunda are propria identitate, totul curge, se desfasoara ca intr-o pictura murala cu pereti infiniti care se misca prin fata ochilor cu viteza alternanta.

Singurele date tehnice care au importanta: producator Waldemar Sorychta (care a avut o contributie importanta la realizarea albumui colaborand cu Edlund la unele melodii si interpretand partile de clapa) si casa de discuri Century Media care a dat lovitura cu acest album.

Nu pot sa fiu mai tehnic, nu pot sa fiu mai rece, mai scrupulos cu acest album care degaja atatea senzatii, trairi. Va las pe voi sa descoperiti ce a incercat Edlund sa comunice. Personal cred ca a incercat sa ne faca sa simtim.

Admin Nota: 10