HATESPHERE - To the Nines

Dupa ce au lansat in 2007 un album foarte bine primit de public (Serpents Smiles And Killer Eyes), danezii de la HateSphere au traversat o perioada de turbulente majore, ce au condus in cele din urma la schimbarea radicala a componentei trupei. Din vechea formula, singurul supravietuitor a fost chitaristul  Peter Lyse Hansen, caruia i-a revenit sarcina (deloc usoara) de a asambla un nou grup care sa poarte mai departe stindardul thrash/death metal-ului de calitate, cu care ne-au obisnuit danezii..
Judecand dupa intenstiatea si furia pe care o degaja noul opus To the Nines, cred ca Peter a reusit in demersul sau. Aparut la sfarsitul lunii martie, albumul marcheaza si prima colaborare dintre HateSphere si noua lor casa de discuri, Napalm Records.
Desi trupa este alta decat cea care a inregistrat precedentele cinci albume, din punct de vedere muzical nu sunt diferente majore intre compozitiile noi si cele vechi. Un zid masiv de riff-uri, completate de solo-uri si sustinute de o sectie rimtica solida completeaza un cocktail care contine deopotriva thrash si death metal, dar si cateva influente moderne, din zona metalcore.
Muzica HateSphere a castigat sensibil in brutalitate fata de albumul precedent, iar un rol important in cresterea gradului de agresivitate il joaca Jonathan Albrechesten, al carui growl monolitic, desi lipsit de diversitate, se potriveste la fix cu haosul sonor generat de colegii sai.
Merita mentionat de asemenea si bateristul Dennis Buhl, care ofera o performanta demna de apreciat, printr-un mod de a bate foarte energic si precis.
Din pacate insa, unele piese suna nefinisat, ca si cum a fi fost compuse si inregistrate in graba. Alteori riff-urile lasa senzatia ca au fost introduse in structura unei piese doar pentru a umple unele goluri. Mai mult, cele aproximativ 30 de minute cat insumeaza To the Nines lasa mai degraba senzatia unui EP consistent, decat a unui album propriu-zis. Totusi aceste neajunsuri pot fi trecute mai usor cu vederea daca luam in calcul ca de fapt avem de a face cu o trupa practic noua, care a avut la dispozitie doar 9 zile pentru a inregistra acest disc.

Dragos P. Nota: 7.5