SABBAT - Mourning Has Broken

Pe vremea cand internetul era inca la stadiul de “ce-i ala?”, vasazica omul meloman umbla inca prin pravalii, prin Romana si prin rafturile prietenarilor dupa casete, viniluri si benzi de magnetofon, eu si altii din leatul meu eram boemi si… mai pe scurt, tineri si prosti. Bani de buzunar putintei, trebuia sa ii dramuim si pentru vodka si pentru casete si pentru tutun si, pentru cine obisnuia, preservative, pardon frumos.

De aia cand am pus mana pe caseta impricinata, am bagat-o repejor la casetofon, sa vaz ce e – trebuia sa fie bun de tot, ca Sabbat (ma refer la englezi, ca pe omonimii niponi – haida deh, cine ii baga in seama?!) are logo misto, e trupa britanica, iar prin nu stiu ce revista Bravo (sic!) vazusem o poza de aia tip heroic fantasy cu ei de numa’ numa’. Spre mirarea mea, la o prima auditie, albumul nu mi-a placut. Dar, dupa cum spuneam, bani putini, nevoi multe… Asa ca atunci legea autoimpusa era “o asculti pana iti place!! Am zis!”. Iaca asa – la a patra ascultare, eram deja topit dupa albumul asta, vasazica intr-adevar, jalea fu sparta.

Uitandu-ma amu’ in urma, cu manie (voi explica mintenas de ce), nu vad acest album decat ca pe o mica bijuterie a tehno-thrashului, de l-as pune oricand alaturi de vreun “Coma of Souls” sau “Agent Orange”; asta daca nu cumva mi l-am “lipit” la inima in asa hal de nu mai vad pe unde calc. Piesele sunt migalite, textul spune ba despre varii chestii existentiale, ba despre Triunghiul Bermudelor… dar la o adica, cine asculta thrash de dragul versurilor? Plus ca in coada are o balada de toata frumusetea. Dar nu de aia de dansat gagici.

Ziceam de manie, privind in urma. Si nu atat in urma, cat pe site-ul oficial Sabbat. Mourning Has Broken este al treilea album al trupei, scos insa pe vremea cand marele om Martin Walkyier plecase, pentru a canta alte alea decat thrashul primelor doua albume Sabbat. Cum in Albion vagabondajul frontmanilor este mai mult decat o moda (cred ca e chiar o cutuma) (vezi Dickinson, Halford), Robin Hood Walkyier s-a dus sa cante folk metale cu Skyclad, iar dupa cativa ani, cand s-a reunit cu Sabbat, s-a constatat ca „Mourning Has Broken” „nu corespunde”, vasazica dupa tot felul de motivatii ridicole (inclusiv pe Wikipedia, pardon frumos), baietii nu numai ca nu au mai trecut acest titlu in discografia oficiala si nici nu l-au mai reeditat, ca pe celelalte albume, dar chiar s-au lepadat de el cu sila si oroare.

Apropo, vocea lui Richie Desmond, guristul de pe Mourning Has Broken este chiar faina, desi atipica pentru ceea ce numim thrash metal. Poate chiar deranjant de buna pentru stilul vocal latrat al barbatului in izmene de dinainte si respectiv, de dupa el. Hai ca am aruncat prea mult vitrion, stiu ca sunt prea subiectiv deja. Mai bine tac.

Cristake Nota: 9.5