CANNIBAL CORPSE - Kill

Pazea! La o parte! Ferea! Carel! Partie, ca vine canibalii! E nasol, au albume vechi si bune de egalat, asa ca vor lovi fara mila. Exit Jack Owen, enter Rob Barrett. Da, a mai fost pe aici. Do you remember She Was Asking for It? Devoured by Vermin? Absolute Hatred? E si mana lui pe acolo. A venit, a compus, a interpretat si a plecat la Malevolent Creation. Ce poate sa insemne asta?     

A plecat unul dintre compozitori, un Jack Owen care se evidentia prin crearea unor piese scurte, rapide, intense, fara inflorituri, cu ritm obsedant si voci maniacale. A venit un Barrett mai fortos si un picut mai melodic, dar care nu stiu daca va avea un rol la fel de important pe partea de compozitie.     

A ramas Pat O'Brien, chitaristul dement care face piese complexe, sacadate, cu breakuri imposibile si solouri smucite, un adevarat tehnician al carnagiului sonor. Si rolul sau va fi mult mai important. Ce concluzii putem trage de-aici?     

Sa fie Kill mai tehnic? Fara nici un dubiu, da, se acorda o atentie tot mai mare detaliilor si piesele sunt tot mai rotunde si mai pline. Productia lui Erik Rutan, pe care vi-l amintiti sigur din perioada petrecuta la Morbid Angel, merge in aceeasi directie si ajuta albumul sa isi transmita mesajul cu usurinta.     

Sa fie Kill mai moale? Moale e impropriu zis, este la fel de greu si de taios, dar agresivitatea nu se mai rezuma doar la ritm de presa hidraulica sau fierastrau electric, ci loveste acum si mai apasat, mai greu, mai adanc. Ritmul este lent si doomy pe alocuri, unele piese au atmosfera si atitudine thrashy si in destule momente amintesc de Gallery of Suicide. Nu glumesc.     

Mai e Cannibal Corpse o trupa trv? Nu stiu raspunsul la intrebarea asta, dar pot sa va spun ca americanii nu si-au pierdut identitatea si ultimul disc este unul cu personalitate, compact, care nu tradeaza nici amatorii de texte cu valoare literara 0 si multa agresivitate gratuita si nici pe cei pentru care muzica este cea care conteaza.      

Avem idei reciclate? Nu as merge cu afirmatia pana acolo, insa da, se respecta anumite retete de succes, care reprezinta trademark-ul trupei de mai bine de un deceniu si jumatate.       

 E foarte reconfortant sentimentul ca trupa e out there si inca scoate albume credibile.

Sake Nota: 9