SPIRITUAL RAVISHMENT - Children of the Atom

Cel mai misto lucru care ti se poate intampla cand asculti un album de metal este ca acesta sa te loveasca neasteptat. Cand trupa e autohtona, senzatia se dubleaza. Cu Spiritual Ravishment asta am patit. Le-am pus acum 2 zile albumul in player si de atunci nu l-am mai lasat.

Nu aveam niciun fel de asteptari de la trupa oradeana, despre care stiam doar ca a avut ocazia sa urce pe scena cu nume mari ale death metal-ului mondial precum Lividity sau God Dethroned si ale carei piese (doar cateva) le ascultasem pe MySpace.

Daca in urma cu ceva vreme, in recenzia pe care am scris-o cu ocazia aparitiei albumului unei alte trupe autohtone, ma  intrebam cu oarecare amaraciune daca metalul romanesc va reusi sa iasa din marasmul in care se afla, de fapt, toata societatea romaneasca, auditia discului Children of the Atom a reusit sa imi smulga un zambet. Domne, avem trupe! Incep si la noi sa apara formatii ale caror CD-uri suna, fara dubiu, precum cele ale unor trupe de gen de peste hotare. There is hope!

Albumul Children of the Atom, desi are doar aproximativ 34 de minute, constituie un compendiu de riffuri de plumb, voci cavernoase si tortura(n)te, pasaje dementiale de dublu bas, dialoguri din filme si un baterist care adauga tusele finale acestui demers mai mult decat reusit.

Din punct de vedere tehnic trupa sta excelent, albumul este foarte lucrat si suna inchegat, iar pasajele grindcore, desi nu sunt foarte pregnante, sunt excelent inglobate si dau discului un accent horror, atroce si primitiv.

Pe langa evidentul talent componistic, trupa beneficiaza si de un sunet pe masura, intens si dens, iar tematica versurilor reuseste sa completeze perfect un tablou post-apocaliptic.

Daca punem la socoteala si faptul ca albumul a fost “machetat” de Costin Chioreanu, deci la capitolul grafic nu sunt obiectii, consider ca tocmai am definit ceea ce se numeste un album de death metal beton.

Sake Nota: 9